Presa tradițională pierde în continuare meciul cu influencerii și social media

Cele mai importante informații din proaspăt lansatul raport Reuters pe 2025.

Cea mai recentă ediție a Digital News Report publicată de Reuters Institute confirmă ceea ce pare din ce în ce mai evident pe măsură ce trec anii: știrile tradiționale (TV, print, site-uri de știri clasice) pierd tot mai mult teren, în timp ce rețelele sociale, platformele video și creatorii independenți devin sursa principală de informare, mai ales pentru publicul tânăr.

În SUA, rețelele sociale au devenit principala sursă de știri pentru prima oară în istorie. E un moment de cotitură la care probabil ne vom uita înapoi peste ani. Cu tristețe, cu nostalgie, cu bucurie? Cine poate ști. Dar ne vom uita. 54% dintre americani au spus că își iau știrile de pe rețelele sociale. Să nu uităm că România e, în general, oglinda SUA și a occidentului numai că are o mică întârziere, deci să ne așteptăm să ajungem în același punt și noi cât de curând.

O tendință cheie din raport: influencerii devin tot mai importanți în conturarea agendei publice. În SUA, Joe Rogan a fost menționat de 22% dintre respondenți drept sursă de știri sau analiză (lol) imediat după învestirea lui Trump, cu un public în mod special format din bărbați tineri, spre surprinderea nimănui.

În Franța, Hugo Travers (cunoscut pentru proiectul HugoDécrypte) ajunge la același procent (22%) din publicul sub 35 de ani, în special prin YouTube și TikTok. Fenomenul nu e izolat: în multe țări din Asia și America de Sud, precum Thailanda, India, Brazilia sau Indonezia, creatorii tineri devin surse importante de informare.

„Ascensiunea video-ului pe rețelele sociale și a știrilor livrate de creatori carismatici reprezintă o nouă provocare majoră pentru publicațiile tradiționale, care se chinuie să-și adapteze conținutul și tonul la aceste medii complet diferite,” spune Nic Newman, co-fondator al site-ului BBC News și autor principal al studiului.

Consumul de știri pe platformele online e din ce în ce mai fragmentat. Dacă acum 10 ani doar două rețele aveau o acoperire globală semnificativă pentru conținutul de știri, acum sunt șase. Facebook (36%) și YouTube (30%) rămân cele mai populare, dar TikTok (16%) a depășit X (fostul Twitter), care e folosită de 12%.

Totuși, X înregistrează o creștere în unele țări, în special în SUA (+8pp), Australia și Polonia. După preluarea de către Elon Musk, platforma atrage tot mai mulți utilizatori conservatori, în special tineri, în timp ce publicul progresist migrează sau își reduce prezența. Noii „kids on the block” precum Threads, Bluesky și Mastodon au deocamdată un impact global aproape inexistent — sub 2%.

Una dintre cele mai vizibile schimbări din ultimii ani e legată de format: din nou, spre surprinderea nimănui, video-ul domină tot mai mult consumul de știri.

Procentul celor care urmăresc conținut video pe social media pentru știri a crescut de la 52% în 2020 la 65% în 2025, iar consumul general de video ajunge la 75%. În țări ca Filipine, Thailanda, India sau Kenya, oamenii preferă deja să vadă știrile în loc să le citească, ceea ce încurajează apariția creatorilor de conținut care, folosindu-se de un brand personal puternic care inspiră încredere, ajung să aibă un succes din ce în ce mai mare.

„Conținutul video online poate fi o metodă eficientă de a atrage publicul tânăr, dar aduce foarte puține beneficii comerciale pentru publicații, mai ales că majoritatea consumului de știri are loc pe platforme precum YouTube sau TikTok, nu pe site-urile proprii ale redacțiilor. În plus, editorii pierd din influență, întrucât tot mai mulți politicieni populiști preferă să ocolească presa tradițională și să colaboreze direct cu influenceri favorabili lor”, spune Newman.

În România, trendul e același: încrederea în presă scade, iar publicul migrează tot mai mult spre social media.

România ocupă locul 44 din 48 de țări analizate când vine vorba de încrederea în presă. Doar 26% dintre respondenți spun că au încredere în știrile pe care le văd „cea mai mare parte din timp”. În 2017, scorul era de 39%. Doar 12% sunt dispuși să plătească pentru presa online.

Facebook rămâne rețeaua numărul 1 pentru știri: 50% spun că o folosesc pentru asta, iar 73% o folosesc în general. YouTube e pe locul doi cu 31%, însă TikTok urcă puternic în preferințele publicului tânăr (25% îl folosesc pentru știri).

Tot acest tablou e relevant mai ales în contextul în care Călin Georgescu și George Simion, cei doi candidați suveraniști-extremiști au ales să ocolească mai degrabă presa tradițională la alegerile din toamnă și la tura a doua din primăvară.

Să nu uităm că George Simion a organizat o conferință de presă maraton în primăvară dedicată „presei alternative”, iar Călin Georgescu s-a folosit doar de puterea TikTok-ului, refuzând înainte de turul 2 care n-a mai fost să meargă la vreo televiziune (nu, Realitatea TV nu se opune, Anca Alexandrescu în momentul de față e fix un influencer în momentul ăsta).

În timp ce PSD și PNL toarnă bani în presa tradițională și în afișe uriașe prin orașe sau pe autostrăzi, extremiștii de dreapta de la noi, deja bine infiltrați în rețeaua dreptei radicale la nivel global, s-au reorientat și resping din start presa mainstream ca fiind „coruptă și vândută” și își toarnă resursele în mediul, încă destul de sălbatic, online.

În condițiile astea, nu știu dacă viitorul informării va mai fi marcat de „o luptă” între presă clasică și creatori digitali, ci de o realitate în care presa trebuie să decidă dacă poate (sau vrea) să se reinventeze pe teritoriul celor din urmă.