Politicienii au invadat podcasturile. Mai au nevoie de presă?

Cu toate canalele de comunicare disponibile pe net, politicienii poate că nu. Dar cetățenii sigur da.

Podcasturile de tip interviu merg în continuare foarte bine în România. Multe dintre ele adună sute de mii sau milioane de views. Am scris despre piața podcasturilor de la noi pentru Panorama. Devenite adevărate talk show-uri ale erei digitale, podcasturile-interviu atrag sute de mii sau milioane de views, chiar dacă au și durate de două, trei ore.

Dar se pare că nu doar eu am sesizat ce priză are la public această nouă formă de media. În acest an, mai ales în ultimele două, trei luni, politicienii au stat la coadă la cele mai importante podcasturi de la noi. Nicușor Dan nu cred că a ratat niciun podcast, de la Gojira, la Codin Maticiuc la Zaiafet. Practic, a scos din el toată comunicarea care a lipsit în restul mandatului.

E cumva lesne de înțeles de ce au început să meargă politicienii la podcasturi. În primul rând, pentru că au audiență mare, deci ajung la multă lume. Cum ziceam și mai sus, majoritatea ajung la sute de mii de views, unele chiar la milioane. În al doilea rând, se gândesc, cel mai probabil, că așa ajung și la „tineri”, orice ar însemna asta. Apoi, și poate cel mai important, contează probabil că, de obicei, la astfel de podcasturi nu primesc neapărat cele mai incomode întrebări.

Dacă luăm ca studiu de caz podcastul lui Codin Maticiuc și Anghel Damian, observăm că nici Nicușor, nici Piedone, nici Firea nu prea au fost puși în dificultate de interlocutori.

O excepție face aici discuția lui Nicușor cu Anghel Damian despre situația managerilor de teatru care sunt, în prezent, toți interimari, deși e ilegal acest lucru. Damian, fiind actor, cunoștea foarte bine subiectul. Nicușor, plasând în mod evident cultura jos în clasamentul priorităților, nu prea. Dar în afară de acest zvâc, niciunul dintre principalii candidați la primăria București nu a fost pus în postura de a răspunde la întrebări dificile.

(Apropo, dacă vreți un podcast bun despre activitatea lui Nicușor, recomand discuția dintre jurnalistul Gabriel Kolbay și activista Irina Zamfirescu. În mod ciudat, Nicușor n-a vrut să meargă la ei.)

În plus, răspunsurile lor nu au fost niciodată puse la îndoială. Când Maticiuc a întrebat-o totuși pe Firea cum de a pierdut alegerile după patru ani ca primar, a lăsat-o să abereze liniștită despre misoginism și despre faptul că n-ar fi ieșit bătrânii la vot fără să o provoace într-un fel.

Maticiuc și Damian nu au venit neapărat pregătiți pentru interviuri și au lăsat mai degrabă un discurs la liber al politicienilor, adică fix ce își doresc aceștia. Să poată să zică liniștiți orice doresc, fără să fie perturbați cu fact checking sau alte prostii. Spre exemplu, în tot podcastul cu Piedone, omul care e primar de sector de vreo 85 de ani nu se discută absolut deloc despre ce a făcut până acum (sau ce nu a făcut).

Problema mai mare aici e faptul că s-a creat un fel de climat protector pentru politicieni odată cu apariția și evoluția internetului. Nu mai au nevoie de presă la fel de mult ca înainte.

Poate chiar deloc, într-un viitor apropiat. Pot să comunice tot ce vor și cum vor pe propriile canale (Facebook, Instagram, TikTok, YouTube), unde nu-i trage nimeni de mânecă atunci când mint. Pot să investească sume uriașe în promovarea online unde, la fel, pot da mai departe slogane goale de conținut, promisiuni nerealiste sau minciuni grosolane. Pot să se ducă să stea de vorbă cu influenceri nepregătiți la diverse podcasturi pentru că știu că oamenii ăia nu-i vor contesta cu adevărat.

Sigur că politicienii se adaptează. Văd și ei că lumea, mai ales tinerii, nu mai are încredere în presă. Văd și ei că influencerii sunt mai relevanți decât jurnaliștii. Dar ei își văd interesul lor. Noi ar trebui să ni-l vedem pe al nostru, adică să-i tragem la răspundere, ori asta e mai greu fără o presă puternică și relevantă. Unde e vina, e greu de zis. Sigur e și la jurnaliști, sigur e și la politicieni, sigur e și la cetățeni. Util răspuns, știu. Mai apelați la mine pentru d-astea.

E evident pentru toată lumea că viitoarele campanii electorale vor fi doar din ce în ce mai mult în mediul online și cel mai probabil politicienii vor încerca în continuare să evite jurnaliștii. Cred că e treaba presei să se adapteze.

Nu mă dau prețios. Mereu am crezut că jurnaliștii se iau prea în serios. La o adică, dacă Maticiuc sau Gojira aveau întrebări pertinente pentru candidați și veneau cu temele făcute la discuții, n-aveam nicio problemă cu asta. Dar nu a fost așa. Și noi avem de pierdut.

⏲️ INSTAGRAM ȘI NOILE RECLAME. Rețeaua socială testează noi tipuri de reclame, mai exact unele peste care nu o să poți sări. Practic, o să fii obligat să stai acolo o perioadă de timp până poți scrolla liniștit mai departe. Niște pauze publicitare bine meritate și necesare în doomscrolling, să ne mai tragem și noi sufletul. Cei de la Instagram zic că ne anunță ei dacă chiar decid să implementeze asta la scară largă. Ne sună ei.

„Întotdeauna testăm noi variante care aduc mai multă valoare brandurilor”, ne zice Matthew Tye, purtătorul de cuvânt al companiei. Încă o platformă socială care merge spre enshittification.

🛜 DEPENDENȚA DE INTERNET modifică structurile creierului și face ca tinerii care suferă de această boală să fie mai predispuși la comportamente care duc la dependență în general (incapacitatea de a forma și menține relații sociale, lipsa activităților sociale, somn perturbat, minciuni despre activitatea online), conform unui nou studiu care a analizat 12 cercetări anterioare făcute între 2013 și 2023 pe persoane cu vârste între 10 și 19 ani.

Cei care au efectuat studiul spun că cel mai important e că au descoperit cum afectează dependența de internet circuitele din creier și astfel pot identifica acum mai din timp această adicție.

🇨🇳 INTERNETUL E PERISABIL ÎN CHINA. Aproape toate informațiile postate pe portalurile de știri, bloguri, forumuri și rețele sociale între 1995 și 2005 în China au dispărut, scrie New York Times, care se bazează pe o postare a unui blogger devenită virală în China pe WeChat.

Autoarea articolului, cu peste 20 de ani de experiență în reporting despre China, a făcut și ea un test: a căutat pe cel mai mare motor de căutare din China informații despre trei mari antreprenori și Xi Jinping, actualul președinte, în perioada 1995 - 2005. Nu a găsit aproape nimic despre cei trei antreprenori și zero rezultate despre Xi.

O fi anecdotic, dar și cifrele par să confirme teoria: din 2013 până în prezent, numărul de site-uri în chineză a scăzut cu 70%. În prezent, site-urile în chineză reprezintă doar 1,3% din total, deși utilizatorii de internet chinezi reprezintă 20% din totalul global.

🇵🇸 META ȘI PALESTINA. În caz că mai era cineva care nu credea că Meta cenzurează conținutul pro-Palestina: un fost inginer al companiei zice că a fost dat afară pentru că a încercat să rezolve, tehnic, problema suprimării postărilor pro-Palestina de pe Instagram.

Tot el zice că Meta ștergea comunicările interne ale angajaților legate de moartea rudelor lor din Gaza și făcea investigații privind felul în care erau folosite emoji-urile cu steagul palestinian. A dat și în judecată Meta în California.

NETFLIX LANSEAZĂ 14 JOCURI VIDEO. Printre jocurile care urmează să fie lansate se numără unul bazat pe Emily in Paris și unul bazat pe Lord of the Rings. Cine are nevoie de seriale când ai jocuri video. Oricum, se pare că din ce în ce mai mulți Gen Z preferă jocurile.

• HotNews a analizat activitatea partidelor românești pe TikTok în această campanie electorală. Șoșoacă a rupt. Restul, mai greu.

• De la PressOne aflăm cât au cheltuit partidele cu promovarea online: 2,5 milioane de euro pe 40.000 de reclame doar pe Meta.

• Ioana Ulmeanu de la Elle are cel mai bun take despre isteria online creată de noua colecție Louis Vuitton.