Influencerii mobilizează lumea la vot. Dar pentru cine?

În niciun caz pentru Mircea Geoană.

N-o să vă mint, mă nemulțumește că influencerii de la noi nu vorbesc deloc de politică. În afară de o insulă mică de tot, majoritatea stau departe de orice fel de subiect de acest gen. Am vorbit mai în detaliu aici despre asta.

Ei bine, toate temerile mele au dispărut pentru că, n-o să vă vină să credeți, fix înainte de alegerile prezidențiale de pe 24 noiembrie, avem influenceri care vorbesc despre politică. Nu e, totuși, chiar ce mi-aș fi imaginat.

În ultimele săptămâni, mai mulți influenceri de pe TikTok, printre care și Arman Abbasi, băiatul care ultima oară când m-am uitat la clipurile lui hărțuia femei pe stradă, au postat un mesaj curat și uniform: hai să ieșim la vot, este foarte, foarte important, guys. Fun fact, printre ei e și pisicofobul Robert de la Insula Iubirii.

Toți au măcar câteva zeci de mii de followers și niciunul dintre ei nu a mai abordat până acum, nici măcar în treacăt, vreun subiect politic. Toate cele peste 100 de clipuri durează cam un minut și influencerii, după ce ne zic că trebuie să ieșim să votăm, încep să facă și un portret robot al președintelui.

Cam toți vorbesc despre aceleași calități pe care le doresc de la viitorul președinte. Niciunul nu face referire directă la vreun candidat, dar toți au folosit hashtagul #echilibrușiverticalitate. Toți vor un președinte echilibrat, integru, fără scandaluri de corupție, un președinte care să știe engleză, un președinte cu experiență în spate și unul care a ocupat funcții importante, adică cineva capabil să reprezinte România în afară și să negocieze ca atare. Hmmmm.

Clipurile sunt de un cringe ieșit din comun și se vede de la o poștă că toate fac parte din aceeași campanie și că toți influencerii vorbesc pe brief ca să transmită același mesaj. Dacă vreți să vedeți câteva dintre ele și să vi se ridice și vouă părul pe mâini de la cât de inconfortabil e, vă invit să vă uitați la clipul lui Pleiăr, are un rezumat foarte bun al situației.

Și cei de la Gândul ne spun, „pe surse”, că e vorba de o campanie coordonată. „Unul dintre candidați își face reclamă mascată cu foarte mulți influenceri. Scena este platforma TIKTOK, nimeni nu rostește vreun nume, însă este evident că toți au același script”, spun sursele Gândul. Încrederea mea în deontologia jurnaliștilor de la Gândul nu e neapărat cea mai mare, dar ce zic ei aici pare de bun simț.

E evident că e vorba de o campanie și pentru că unii, puțini e drept, chiar au marcat-o ca atare prin sintagma „Paid Partnership”, după cum a remarcat și Ana-Maria Udriște de la Avocatoo.

Din moment ce e vorba de o campanie, următoarea întrebare logică e cui aparține această campanie și cine plătește influenceri pe ascuns ca să îi promoveze interesele.

Pe mine personal sintagma „echilibru și verticalitate” precum și descrierea făcută de toți influencerii m-au dus cu gândul la un singur candidat. Mai exact, la cum se vede acel candidat pe el însuși și ce imagine încearcă să-și creeze, nu neapărat și că realitatea ar sta așa. E vorba de Mircea Geoană. E doar o bănuială, doamna judecătoare, sigur că nu putem ști de fapt despre cine e vorba. Și nu sunt singurul.

Cei de la Gândul zic și că o să urmeze și un moment în care acești influenceri ne vor spune și direct pe cine să votăm, ceea ce eu nu cred că se va întâmpla. Pentru că ar strica toată ideea unei astfel de campanii „subtile”. De asta zic că încrederea mea în „sursele” lor e limitată.

Ce e interesant și plauzibil, însă, în ce zic cei de la Gândul e că toți acești influenceri ar fi fost luați „la kilogram” prin FameUp, o „platformă automatizată bazată pe AI pentru strategia, contractarea, plățile, managementul și raportul micro-influencerilor, totul în termen de 72 de ore”. FameUp a fost gândită „pentru a ajuta influențatorii locali, adică acele persoane care au un cont de social media între 500 și 10.000 de urmăritori și vor să evolueze în mediul online”.

E drept că majoritatea influencerilor din campanie au peste 10.000 de followers, deci aici nu prea se potrivește informația, însă realitatea e că aceste platforme de obicei folosesc în campanii atât microinfluenceri și cât și macroinfluenceri.

Și oamenii în comentarii pe TikTok vorbesc despre această platformă, la fel ca Mădălina Vin, care spune că a ajuns și la ea o informație similară. Din nou, nu putem ști sigur, dar pare cea mai plauzibilă variantă în momentul de față.

Tot Gândul vine cu încă niște „dezvăluiri-șoc”: FameUp ar fi primit bani de la „două firme care, la rândul lor, au fost plătite, în luna octombrie 2024, pentru publicitate electorală de Partidul Național Liberal (PNL) și de candidatul independent la Președinția României, Mircea Geoană. Cu alte cuvinte, ar trebui să deducem că PNL și Mircea Geoană au cumpărat, astfel, această campanie de la FameUP, indirect, prin cele două firme.

Nu e clar de ce ar face PNL și Mircea Geoană o campanie online împreună. Și nici cum, logistic, s-ar desfășura lucrurile. Ce e însă, destul de clar, din punctul meu de vedere, e că avem pe TikTok o campanie de publicitate politică nemarcată ca atare de influenceri.

În primul rând, publicitatea de orice fel trebuie marcată de influenceri. Asta spune legea, chiar dacă e oarecum interpretabilă și asta a spus și ANPC de mai multe ori. Am detaliat în acest articol din Panorama de ce.

În România, există o lege privind practicile comerciale incorecte, Legea 363/2007. Ea prevede că „a folosi conținutul editorial din mass-media pentru a promova un produs, în cazul în care comerciantul a plătit pentru această promovare, fără a specifica acest lucru prin conținut ori prin imagini sau sunete pe care consumatorul le poate identifica ușor (reportaj publicitar)”, este o practică comercială incorectă, deci ilegală.

Influencerii intră la categoria „orice persoană care acționează în același scop, în numele sau pe seama acestuia”, conform Cătălinei Goanță, profesoară de drept privat la Universitatea din Utrecht, specializată în monetizarea online.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor consideră, de asemenea, că are legea de partea sa: „Autoritatea a evidențiat modul în care interzicerea publicității ascunse are un domeniu general de aplicare și, prin urmare, trebuie aplicată și cu referire la comunicările difuzate prin intermediul rețelelor de socializare în calitate de influenceri.”

De altfel, UE o spune direct: „În conformitate cu legislația UE, aveți dreptul de a ști dacă sportivii, cântăreții, bloggerii etc. preferați sunt plătiți să promoveze anumite produse și servicii. Promovarea sponsorizată (adică plătită) trebuie identificată ca atare”.

În ceea ce privește publicitatea politică, UE e la fel de clară și a adoptat un nou regulament privind transparența și direcționarea publicității politice chiar anul acesta. E drept, va intra în vigoare abia în ianuarie 2025, dar direcția e evidentă: „Noile reguli stabilesc ca publicitatea politică să fie etichetată în mod clar, permițând cetățenilor să vadă de ce au fost vizați, cine a sponsorizat anunțul, cât a plătit și care sunt alegerile sau referendumurile vizate”.

Când Consiliul adoptă astfel de regulamente, ele sunt obligatorii și se aplică direct în toate statele membre, inclusiv în România, evident.