Suntem ultimii în UE la competențe digitale de bază

Mai puțin de 30% dintre români au competențe digitale de bază.

Sub 30% dintre românii cu vârstele cuprinse între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, conform raportului The Digital Economy and Society Index (DESI). Evident, suntem ultimii din UE, ne-au întrecut bulgarii și aici. Practic, mai puțin de o treime dintre români pot spune că știu să folosească tehnologia la un nivel de bază.

Media Uniunii Europene e undeva la 54%. Cele mai bune țări la acest capitol (Olanda, Finlanda) au un scor de peste 80%.

DESI se bazează pe Digital Skills Indicator (DSI) dezvoltat de Eurostat. Acesta grupează competențele digitale în cinci domenii:

1. Informație și alfabetizare digitală – căutarea, evaluarea și gestionarea informațiilor online.

2. Comunicare și colaborare – folosirea emailului, social media, instrumentelor de colaborare.

3. Crearea de conținut digital – lucratul cu documente, editarea de fișiere, cunoștințe de bază despre drepturi de autor.

4. Siguranță – protejarea dispozitivelor și datelor personale, recunoașterea riscurilor online.

5. Rezolvarea de probleme – instalarea și utilizarea de software, configurarea de setări, adaptarea la unelte noi.

Ce înseamnă, totuși, mai exact să ai competențe digitale de bază?

O persoană e considerată că are competențe digitale de bază dacă a arătat că poate face cel puțin sarcini simple în fiecare dintre cele cinci domenii de mai sus. Exemple:

• să trimită un email cu atașament,

• să caute informații online și să distingă surse diferite,

• să folosească un editor și procesor de text (Microsoft Word, Google Docs etc),

• să seteze o parolă,

• să instaleze o aplicație pe telefon sau calculator.

„Above basic skills” (peste nivelul de bază) înseamnă că persoana poate face sarcini mai complexe și are autonomie mai mare. De exemplu, editarea de prezentări multimedia, configurarea de setări avansate de securitate, crearea de conținut propriu (site-uri, video, bloguri) sau utilizarea unor instrumente digitale de colaborare mai sofisticate.

Aici stăm, evident, și mai rău. Undeva la 15% din populație are competențe digitale peste nivelul de bază. Dar hei, măcar nu suntem ultimii: i-am distrus efectiv pe bulgari care, în mod absolut penibil, sunt la undeva chiar sub 10%. Micile bucurii ale vieții.

Ce putem să învățăm de la alții?

Când ne uităm la țările care au cele mai bune rezultate la competențe digitale, apar câteva lucruri comune. În primul rând, nu s-au limitat la proiecte-pilot sau campanii de PR, ci au gândit pe termen lung și au acționat la scară mare.

Estonia, de exemplu, rulează deja AI Leap 2025, un program prin care 20.000 de elevi și 3.000 de profesori învață să folosească responsabil inteligența artificială. În 2026, programul se extinde la un sfert dintre elevii din țară.

Olanda a mers pe altă direcție: sprijin pentru adulți și pentru piața muncii. Fiecare cetățean poate folosi un cont individual de învățare (STAP budget) pentru a-și plăti cursuri de recalificare, inclusiv digitale. Mai nou, atenția s-a mutat pe dezvoltarea de competențe AI și pe granturi pentru IMM-uri, alături de inițiative locale în biblioteci și centre comunitare, unde oamenii pot să învețe să facă plăți online sau să folosească servicii publice digitale.

Finlanda, la rândul ei, a pus accent pe infrastructură educațională comună. Platforma Opin.fi adună ofertele a 37 de universități și colegii, astfel încât orice adult să aibă acces simplu la cursuri digitale și la formare continuă.

Proiectul face parte dintr-o strategie de 100 de milioane de euro pentru digitalizarea educației și are ca obiectiv ca învățarea pe tot parcursul vieții să devină normă.

Astea sunt doar câteva exemple și nu trebuie neapărat copiate, însă dacă vrem să nu rămânem codașii Europei, România are nevoie de o strategie digitală care să combine programe pentru elevi, finanțare pentru adulți și o infrastructură educațională națională, cu resurse reale și cu gândirea că alfabetizarea digitală e la fel de importantă ca cititul și scrisul.