Noul război hibrid vine din Sillicon Valley

Giganții tech și dreapta radicală americană și-au dat mâna.

Comisia Europeană a aplicat la începutul acestei luni prima amendă majoră din istoria noului Regulament pentru Servicii Digitale (DSA). UE a amendat Twitter/X cu 120 de milioane de euro (cam 4,5% din veniturile anuale ale platformei).

Decizia a venit după o investigație de aproape un an, în care Bruxelles-ul a concluzionat că X a indus în eroare utilizatorii prin sistemul de verificare plătită (celebra bifă albastră) care permite oricui să plătească pentru un simbol asociat anterior autenticității și credibilității. Comisia a criticat și lipsa de transparență a reclamelor de pe platformă, dar și refuzul de a oferi cercetătorilor acces la date care ar trebui să fie publice, un element esențial pentru monitorizarea fenomenelor de manipulare online.

Este prima dată când UE își folosește pe deplin noile instrumentele de reglementare pentru a penaliza o mare platformă pentru încălcări legate de dezinformare, transparență și protecția utilizatorilor.

Adoptat în 2022, DSA definește responsabilitățile platformelor mari în Europa: de la modul în care moderează conținutul, la transparența algoritmilor, reclamelor și fluxurilor de informare. Scopul lui nu este să controleze discursul (așa cum acuză lumea MAGA), ci să impună reguli minimale de siguranță, claritate și responsabilitate în spațiul online.

Această primă amendă nu va avea un efect financiar chiar mare, însă e vorba mai degrabă de simbolistica implicată. E o declarație de intenție. În sfârșit, chiar dacă timid, marile platforme digitale sunt tratate ca niște actori globali esențiali care au niște obligații clare față de utilizatori.

După cum era de așteptat, decizia UE a stârnit furia patronului X, cel mai bogat om al lumii, Elon Musk.

Pe X, Musk a zis că „UE ar trebui să fie eradicată și suveranitatea ar trebui să se întoarcă la țările individuale” și a descris blocul european ca pe o „birocrație nealeasă” care ar „strivi libertatea”; a comparat Bruxelles-ul cu regimuri totalitare (de la naziști la comuniști) și a susținut că „al patrulea Reich” ar încerca să controleze discursul liber al europenilor.

Retorica sa, deși extremă, nu a fost întâmplătoare: Musk s-a poziționat în ultimii ani ca un simbol al luptei împotriva reglementării, promovând constant ideea că orice formă de control democratic asupra platformelor reprezintă un atac asupra libertății de exprimare.

De asemenea, au început să curgă și reacțiile din partea multor oficiali americani. Vicepreședintele J.D. Vance a atacat decizia Comisia Europeană chiar înainte ca amenda să devină oficială și a spus că blocul ar vrea să sancționeze companiile americane „pentru că nu sunt de acord să cenzureze”.

Potrivit lui Vance, UE ar trebui să susțină libertatea de exprimare, nu să pedepsească firmele tech americane „pentru toate mizeriile”.

La scurt timp, poziția a fost preluată de Marco Rubio, actualul Secretar de Stat al SUA, care a calificat amenda drept un atac nu doar asupra platformei lui Elon Musk, ci asupra întregii industrii tehnologice americane și, cu asta, asupra poporului american. Rubio vede decizia Bruxelles-ului ca pe o ofensivă a unor „guverne străine” împotriva libertății online a americanilor și marchează sfârșitul „zilelor în care americanii erau cenzurați pe internet”.

Reacțiile liderilor americani au fost completate de acțiuni la nivelul platformei: X a decis să blocheze contul de publicitate al Comisiei Europene după publicarea sancțiunii. Deși acel cont nu era activ din 2021, ceea ce face gestul în mare parte simbolic, măsura trimite un mesaj clar: X e în război cu UE. Și nu e vorba doar de X sau Musk.

Devine evident că în viziunea establishment-ului american, sancțiunea UE este interpretată ca o problemă de suveranitate și de competiție globală: un semnal că Statele Unite și companiile lor sunt hărțuite și tratate incorect de către un guvern străin. Și răspunsul va fi puternic.

În jurul administrației Trump s-a consolidat un front ideologic care vede în platformele digitale arme politice strategice. Pentru această tabără, Silicon Valley devine un actor geopolitic capabil cheie care poate să influențeze procese democratice și să submineze legitimitatea instituțiilor UE.

În paralel, o parte a industriei tech, în special figuri precum Elon Musk, a descoperit în discursul suveranist și anti-reglementare al administrației Trump o sursă de protecție politică.

În fața regulilor europene tot mai stricte privind moderarea conținutului, transparența algoritmilor și responsabilitatea platformelor, interesele economice și ideologice ale acestor companii s-au aliniat natural cu agenda politică a Washingtonului ultraconservator.

Rezultatul este o alianță extrem de puternică, între puterea politică americană și infrastructura digitală globală controlată de companii americane.

UE este principalul lor adversar în acest moment, pentru că e singurul bloc politic capabil să impună reguli care afectează direct modul în care platformele operează. Iar pentru tabăra trumpistă, Bruxelles-ul este în acest moment cel mai mare dușman ideologic. De aici și răspunsurile disproporționate la amenda impusă X. Aceste reacții sapă la legitimitatea UE ca actor de reglementare globală.

Administrația Trump și giganții tech americani vor începe probabil o colaborare de lungă durată și vor încerca constant să submineze încrederea în instituțiile europene. O să fie un teren fertil pentru influenceri locali extremiști care vor fi amplificați cel mai probabil pe toate rețelele sociale conduse de miliardarii americani și în același timp vor fi și transformați în martiri ai „libertății de exprimare” atacați de marea cenzură progresistă/neomarxistă de la Bruxelles.

În numele luptei împotriva unei pretinse „cenzuri liberale”, vor apărea tot mai multe campanii care reîmpachetează extremismul, ura sau dezinformarea drept simple acte de „libertate de exprimare”. Politicieni radicali, influenceri populisti și figuri media controversate vor primi expunere sporită, vor fi prezentați ca apărători ai „voinței populare”, iar orice încercare de a demonta falsurile va fi catalogată drept atac politic.

Este o intoxicare accelerată a spațiului public, un val care folosește atât tehnicile vechi de propagandă, cât și puterea rețelelor sociale globale. Iar rețelele sociale globale se află pe mâinile câtorva „băieți” care devin la rândul lor din ce în ce mai atrași de ideile extremei drepte. Rezultatul nu are cum să fie bun, iar UE trebuie să știe să răspundă.