Doamna Raisa și fragmentarea realității online

Mai putem să știm ce se întâmplă online?

În general, mă consider o persoană care petrece o bucată destul de (a se citi „prea”) mare de timp online. Includ aici și TikTok, unde intru zilnic de mai multe ori decât ar trebui și îmi place să cred că am un conținut destul de variat. Cu toate astea, când a anunțat Anca Alexandrescu cu surle și trâmbițe că o va avea invitată pe Raisa în emisiune, habar n-avem despre cine vorbea.

Pe 15 ianuarie, Alexandrescu spunea pe Facebook: „Vad agitatie mare cu Raisa! Desigur ca va veni la Culise foarte curand!”. Doar o zi mai târziu, tot ea ne spunea că s-a pornit o isterie generală pentru că Raisa va veni în platou, iar după câteva ore aflăm că i-a fost închis contul de TikTok Raisei, semn că deranjează. Cineva a semnalat în comentarii că Raisa și-a făcut imediat alt cont unde a urcat din nou „toate postările”.

Pe 17 ianuarie, G4Media și Info-Sud-Est publică un articol despre Doamna Raisa, „noul star TikTok după modelul Georgescu”. Aflăm că „Doamna Raisa este un cont de TikTok care a devenit foarte viral începând cu 26 decembrie, ajunsese la peste 1,3 milioane de aprecieri, peste 140.000 de urmăritori, iar reacțiile la pagina sa erau în creștere exponențială de la oră la oră, înainte să fie închis”.

Cele două publicații scriu că „creșterea rapidă a „Raisei Ekaterina Ivatenko”, pe numele real Mihaela Simona Fica are loc exact pe modelul Călin Georgescu, cu aceeași rapiditate și la fel de brusc, urmărind același model de propagare a teoriilor conspirației și de anihilare a puterilor din stat, doar că postările sale sunt mult mai violente, vulgare și conspirative.”.

Ca un veritabil Alex Jones de România, la începutul lunii ianuarie, „Raisa” a lansat o teorie conspiraționistă legată de moartea celor 65 de oameni de la Colectiv, susținând că în incendiu ar fi fost utilizat napalm, o substanță chimică folosită în bombe. BBC relata în 2013 că napalmul fusese folosit în războiul din Siria, unde a dus la pierderi umane semnificative.

Long story short, Raisa a mers în studio la Anca Alexandrescu, până la urmă s-au certat pentru că jurnalista (lol) Realitatea a aflat că Raisa postase de rău și de ea așa că a dat-o afară din studio. Raisa continuă să posteze pe noul cont de TikTok, unde a ajuns la 70.000 de followers, cu diferența că acum o atacă și pe Anca Alexandrescu, pe lângă „sistem”.

Dincolo de acest scăndăluț în interiorul păturii suveraniste, ce mi se pare remarcabil e felul în care întreg fenomenul Raisa s-a desfășurat într-o realitate online paralelă cu realitatea mea online. Dacă pe Călin Georgescu l-am mai prins pe TikTok și înainte de primul tur al alegerilor, Raisa a fost total absentă.

Într-un internet cu din ce în ce mai mult conținut care e din ce în ce mai bine țintit fix acolo unde are șansa cea mai mare să fie primit bine, devine aproape imposibil să știi „ce se întâmplă, de fapt”. Celebrele eco chambers online sunt din ce în ce mai bine delimitate.

Am scris pentru Panorama că parte din motivul pentru care nu mai putem avea acum un serial fenomen de tip Game of Thrones pentru că trăim într-o nouă eră a consumului cultural. Avem mai multe seriale și mai multe platforme ca niciodată. Avem seriale împărțite pe toate nișele imaginabile. Avem câte ceva pentru toată lumea, dar nu avem ceva pentru toată lumea.

Fragmentarea asta face parte dintr-un fenomen mai amplu, numit de critici „moartea monoculturii”. Într-un articol excelent pentru Vox, jurnalistul Kyle Chayka descria așa fenomenul:

„​​Dezbaterea despre monocultură nu ține neapărat de dorința noastră de a vedea dragoni CGI sau supereroi, ci mai degrabă de conexiunea umană și de recunoaștere. Nu știi niciodată cu adevărat câți oameni urmăresc, ascultă sau sunt interesați de aceleași lucruri ca tine, așa că nu ai certitudinea că trăiești aceleași experiențe media împreună cu alții. Acest lucru ne lasă pe noi, consumatorii, să ne simțim mai izolați”.

Charlie Warzel scria în The Atlantic că internetul a distrus ideea de monocultură de mult, dar acest fenomen e din ce în ce mai accentuat, fiind cauza de o multitudine de factori, printre care algoritmul sofisticat și opac de recomandări al TikTok, faptul că din ce în ce mai multe site-uri au paywall, colapsul Twitter.

Așadar, să fii online în 2025 e mai degrabă o experiență unică, personalizată pentru fiecare persoană în parte, în funcție de principiile, ideologiile sau obiceiurile fiecăruia. În condițiile astea, e foarte greu de spus dacă ceva e cu adevărat popular sau viral. Avem articole de presă despre trenduri și microtrenduri din ce în ce mai des, fiind vorba de fenomene care durează din ce în ce mai puțin. Și inevitabil te întrebi: oare chiar e ceva așa de popular sau e totul doar în bula mea de internet?

Devine aproape imposibil să ai o imagine de ansamblu despre „ce se întâmplă online”. De asta nu m-am grăbit să blamez jurnaliștii că n-au prevăzut ascensiunea lui Călin Georgescu. De asta într-un colț al României Doamna Raisa e un fenomen viral, iar în altul nici nu există. Dacă acum ceva ani numărai pe degete influencerii cu mai mult de o sută de mii de followers, acum e foarte probabil că pe majoritatea nici nu îi știi.

Un studiu MOCAPP ne arată că în 2024 aveam în România aproape 50.000 de influenceri activi. Creșterea e semnificativă față de acum câțiva ani. „Numărul postărilor comerciale din social media pe canalele influencerilor a crescut de la aproximativ 18.000 în 2020 la aproximativ 320.000 în 2024”.

A devenit irelevant să fii relevant pentru că într-un peisaj online atât de distorsionat e foarte greu să cuantifici ce e cu adevărat relevant. Fragmentarea realității online face posibile două fenomene care au loc în paralel: consumăm mai mult conținut ca niciodată și suntem mai puțin conștienți ca niciodată de ce consumă ceilalți.

☕ Instagram nu știe cum să se mai dea peste cap ca să mai fure nițel din popularitatea TikTok. Recent, și-a creat o copie fidelă a CapCut, aplicația de editat foto/video a TikTok care e unul dintre principalele motive pentru care TikTok e atât de popular: e foarte ușor să creezi conținut acolo pentru că tool-urile puse la dispoziție de CapCut sunt extrem de user friendly. Mai mult, Instagram încearcă să momească creatorii de conținut de pe TikTok și cu bani.

☕ Ca să rămânem pe terenul noilor oligarhi americani, Elon Musk, când nu face salutul nazist, are timp și să se certe cu gamerii. Aș fi zis că are timp și să se joace suficient de mult Diablo încât să fie în top 20 cei mai buni din lume, dar cam toată comunitatea de gameri i-a sărit în cap că trișează. Vorba aia, și cel mai tăntălău din curtea școlii știe că nu e bine să copiezi de 10, că bate la ochi, dar geniul Elon cumva nu și-a dat seama.

☕ Bloomberg a publicat o analiză stufoasă în care arată cum cei mai importanți youtuberi din America au pus serios umărul la câștigarea alegerilor de către Donald Trump. Publicația americană a analizat peste 2.000 de videoclipuri de la nouă youtuberi cheie (Andrew Schulz, Joe Rogan, Theo Von, Nelk Boys, printre ei), a căror audiență e compusă în proporție de 80% din bărbați.

E interesant că niciunul dintre acești creatori nu are politica drept subiect principal în podcasturile sale, dar cumva strecoară conținut politic între discuții libere despre „sport, masculinitate, internet culture, jocuri de noroc sau farse”. Mi se pare relevant pentru că, inevitabil, mai devreme sau mai târziu, ce se întâmplă în SUA devine realitate și în România. Așa că să nu ne mirăm când o să vedem din ce în ce mai mulți influenceri de la noi cu discurs suveranist.