Ce am scris și citit în 2025
LMA 2026.
Cf de rev? Glumesc, cine mai face ceva de revelion în 2025?!
Având în vedere că până și ING și LIDL au venit propriile versiuni de wrapped, m-am gândit că doar nu-s eu mai prost.
Ce voiam să zic e că vă las cu o listă fffff atent selectată de articole scrise de mine anul ăsta care sunt chiar OK și cărți citite de mine care sunt mai mult decât OK.
Ce am scris în 2025
20 de ani de YouTube. Cum a ajuns o platformă video să creeze un ecosistem de miliarde, care hrănește pe toată lumea
Fiind prima platformă care a oferit un model de venit sustenabil, e locul care în prezent găzduiește cei mai importanți creatori de conținut la nivel global. În România, ca și în străinătate, YouTube este în același timp o rampă de lansare, o sursă de venit, un spațiu de exprimare și, pentru mulți, un loc de muncă full time.
Ceea ce a început ca un depozit online în care îți puteai arunca videoclipurile pe care voiai să le arăți prietenilor a devenit în timp o adevărată mașinărie de produs conținut și bani. De la primii creatori de conținut, adevărați pioneri digitali sau primele parteneriate cu branduri până la platforma profesionistă care este astăzi, aruncăm o privire pe ce a însemnat și înseamnă YouTube astăzi, la nivel global, dar mai ales în România.
Citește aici.
Te ascultă sau nu telefonul pe ascuns, ca să-ți livreze reclame? Realitatea e mult mai sumbră decât credem
E probabil cel mai răspândit mit din lume: telefonul ne ascultă. Marile companii de tehnologie ne ascultă conversațiile pe ascuns, cu ajutorul telefonului, pentru a ne servi apoi reclame fix la produsele despre care am vorbit recent. Numai că e fix asta: un mit.
Poate pare greu de crezut și coincidența prea mare, având în vedere câți oameni spun că au văzut reclame fix la produsele despre care au vorbit recent cu prietenii, însă giganții tech nu ne ascultă convorbirile. Ar fi aproape imposibil, tehnic vorbind, să facă asta. În plus, realitatea e, de fapt, mult mai sumbră: nici nu au nevoie să facă asta, ca să ne servească cele mai bune reclame.
Telefonul nu trebuie să te asculte, ca să știe ce gândești. Este suficient ce lași în urmă online.
Citește aici.
Scurtătura către Dumnezeu. Chatboturile religioase promit conectarea spirituală la doar un click distanță
Chatboturile religioase au explodat în popularitate în ultimii ani și tot mai multe biserici par dispuse să îmbrățișeze tehnologia. Biserica luterană din Finlanda a oficiat recent o slujbă religioasă creată de inteligența artificială.
Tendința reflectă o schimbare mai amplă în modul în care oamenii își practică religia și interacționează cu credința în era digitală. Aplicații precum Bible Chat oferă utilizatorilor rugăciuni la momentul potrivit, interpretări ale versetelor biblice și chiar sfaturi spirituale generate de AI, adaptate nevoilor. Pot fi un instrument valoros pentru aprofundarea credinței, mai ales pentru cei care nu au acces facil la îndrumare religioasă tradițională.
Dar integrarea AI în religie ridică și întrebări etice importante. E discutabil dacă un algoritm poate oferi cu adevărat îndrumare spirituală autentică și rămâne de văzut dacă astfel de aplicații riscă să transforme credința într-un serviciu automatizat, lipsit de dimensiunea umană esențială.
Citește aici.
Rețeaua Fediverse vrea să schimbe internetul pentru totdeauna. Cât e utopie și cât e alternativă la social media
Pe fondul nemulțumirilor din ce în ce mai mari față de rețelele sociale consacrate, tot mai multă lume discută în ultimii ani, la nivel global, despre Fediverse – o rețea de platforme sociale și aplicații online interconectate, care funcționează împreună, chiar dacă sunt dezvoltate și administrate separat, de persoane sau organizații diferite.
Utilizatorii s-au săturat de platformele social media globale, care de multe ori contribuie la probleme de sănătate mintală, creează dependență, divizează oamenii, confirmă prejudecăți și colectează mai multe date personale decât ar trebui, printre altele.
Modelul de business care-ți livrează reclame personalizate și-ți vinde datele personale marilor branduri e fundamental opus intereselor oamenilor obișnuiți. Și tot mai multă lume își dă seama de asta.
Citește aici.
Legea majoratului online: protejarea tinerilor sau supraveghere generalizată?
Legea majoratului online, adoptată recent de către Senat, spune că ar încerca să protejeze tinerii pe internet. Organizațiile neguvernamentale care militează pentru libertatea internetului avertizează că această propunere legislativă ar putea ajunge să facă mai mult rău decât bine: o colectare excesivă și inutilă de date, fără a oferi, în cele din urmă, o protecție reală.
Problemele pe care le întâmpină tinerii pe platformele online pe care își petrec majoritatea timpului, precum TikTok, Instagram sau YouTube, sunt reale și merită să fie aduse în discuție. Având în vedere că un copil petrece în medie undeva la șase ore pe zi uitându-se în ecrane, e normal să vorbim despre formele de violență la care sunt expuși copiii pe social media.
Întrebarea este însă cum ajungem să discutăm despre asta și ce se întâmplă atunci când cei care propun legi nu iau în considerare drepturile copiilor, avertizările specialiștilor și greșelile făcute de alte țări, în acest domeniu?
Citește aici.
Un adolescent s-a sinucis după discuții cu ChatGPT. Răspunsul companiei ar trebui să transmită un semnal de alarmă în întreaga lume
OpenAI, compania care deține ChatGPT, spune că un adolescent de 16 ani s-a sinucis pentru că „nu a folosit cum trebuie” chatbot-ul și nu își asumă nicio responsabilitate pentru cele întâmplate.
Atitudinea companiei ar trebui să transmită un puternic semnal de alarmă pentru autoritățile de peste tot: aceste companii mari nu vor ezita să dea vina pe utilizatori și e nevoie să le reglementăm mult mai strict.
Citește aici.
Ce am citit în 2025
📚 Hoodwinked: How Marketers Use the Same Tactics as Cults. Autoarea arată, pe înțelesul tuturor, cum marketingul modern folosește aceleași mecanisme psihologice ca sectele: promisiuni de sens și apartenență, limbaj motivațional ambiguu, frica de a nu rămâne pe dinafară și lideri carismatici (a se citi influenceri) care știu exact ce butoane să apese. Ne arată cum ajungem să ne atașăm emoțional de produse, idei sau comunități create artificial și de ce e atât de ușor să confundăm consumul cu identitatea personală
📚 Black Pill: How I Witnessed the Darkest Corners of the Internet Come to Life, Poison Society, and Capture American Politics. E o coborâre ghidată în subsolurile internetului: forumuri obscure, cultura meme-urilor „ironice” (dar nu chiar), comunități care pornesc din a propaga ură „ironic” și ajung să normalizeze ura, cinismul și violența. Cartea urmărește cum aceste spații online au produs o viziune nihilistă asupra lumii („black pill”), cum au radicalizat oameni aparent obișnuiți și cum ideile născute acolo au ieșit din online, influențând discursul public și politica americană.
📚 Algospeak: How Social Media Is Transforming the Future of Language. Intrăm într-o nouă eră lingvistică, în care vocabularul nu mai evoluează doar prin interacțiunea dintre oameni, ci și sub influența directă a algoritmilor online. Lingvistul Adam Aleksic descrie „algospeak” ca pe un dialect născut direct din interacțiunea dintre oameni și algoritmii de moderare a conținutului.
„Algoritmii online joacă un rol esențial în toate aspectele științei etimologiei moderne. Ei controlează la ce cuvinte sunt expuși oamenii, cum se răspândesc aceste cuvinte și cât de popular devine un anumit cuvânt”, scrie Aleksic.
📚 No Filter: The Inside Story of Instagram. E povestea din interior a uneia dintre cele mai influente aplicații din lume, spusă fără aura glossy pe care Instagram a vândut-o ani la rând. Cartea urmărește drumul de la un startup mic, aproape accidental, la o platformă globală care a redefinit atenția, celebritatea și imaginea de sine, dar și compromisurile făcute pe parcurs. Presiunea de a crește continuu, relația tensionată cu Facebook și Zuckerberg, deciziile luate în grabă care au amplificat toxicitatea și dependența.
📚 Mood Machine: The Rise of Spotify and the Costs of the Perfect Playlist. Cartea arată cum obsesia pentru playlistul perfect, personalizat algoritmic, a schimbat nu doar felul în care descoperim muzică, ci și cum e produsă, promovată și monetizată: de la presiunea pusă pe artiști să facă piese „playlist-friendly”, până la diluarea ideii de album și la puterea uriașă concentrată în mâinile platformei.